cine minte pe cine?

Noi oamenii cerem sa fim mintiti.

De ce? Pentru ca noi suntem primii ce ne mintim, iar ceea ce fac ceilalti e doar o copiere de comportament a felului cum ne purtam noi cu noi insine. Daca esti primul care iti bati joc (tu) de tine, implicit oferi permisiunea si celoralalti de a face asta.

Cum ne mintim? greu se vede omul pe el si greselile lui, nu se vede intradevar cum e ci cum vrea sa fie, cam din acelasi motiv mai toata lumea ce face teste in diverse reviste are rezultatul care pare a fi cel mai bun, pentru ca nimeni nu raspunde cum e de fapt ci cum crede el ca este. Desi toti spunem ca vrem adevarul pe fata nu stim sigur daca il putem suporta. Cu barbatii e mai usor, dar cu femeile nu stiu zau, desi intrebarea e: "Iubitule spune-mi cum imi sta cu palaria cea noua? Dar fii sincer!" Stai tu linistit ca daca ii spui sincer si din inima ca ii sta cu ea atat de rau incat daca i-ar face cineva poza ar putea jura ca este o dovada clara de ozn in aria pamantului, nu o sa ii convina, si te mai trezesti si cu un raspuns de gen : "te durea gura sa minti si tu sa zici ca imi sta bine?" asa ca, in general oamenii nu vor sa auda adevarul, ci doar ceva ce pare sa fie adevarat si mai ales e in favoarea lor. Tot respectul pentru cei care intr-o cearta chiar asculta ce are de zis adversarul, pentru ca astfel isi vede greselile si stie unde sa actioneze.

De fel la cearta se spune adevarul, ma rog cu exagerari, si fiecare isi descarca frustrarea pe care in alt mod nu stia sa o expuna pentru ca ar putea jigni.(nu ca in timpul certei nu e tot jignire, dar atunci nimanui nu ii prea pasa) Apoi vin scuzele de rigoare "imi pare rau am zis la nervi..." in opinia mea parerile de rau sunt privite gresit, omului nu ii pare rau de ceea ce tzi-a spus, ci de felul cum a spus-o.

emanciparea femeilor

Urasc emanciparea femeilor! Nu inteleg prea bine sau poate chiar deloc de ce toate femeile tanjesc sa aiba aceleasui drepturi ca barbatul. Cica femeia vrea independenta (te miri de care o fi aia ) , ok de-acord, dar atunci, eu sugerez barbatului sa faca astfel: cand mergi la piata las-o pe ea sa care sacosele acasa, ca doar ea vrea aceleasi drepturi, cand se arde becul si ea habar nu are cu ce se "mananca" o dulie, las-o pe ea sa schimbe becul. sa o vezi tu atunci cum stie sa sara cu gura (ca sa ne exprimam frumos) si iti aminteste ca ea e femeie si ca tu esti barbat, numai ca femeile cer emanciparea asta, asa cu cai de mijloc si jumatate de masura: "sunt femeie dar cand vreau eu, sunt independenta dar cand vreau eu". Ei bine, de fapt e vorba de independenta financiara sau de exprimarea libera a gandurilor, dar nu cred ca se supara nimeni sa auda o parere, dar cam de cand e lumea nu ai auzit" vai ce bine a fost cat a fost Popeasca de la 4 la putere" ...

Cine e nedrept?

Stii, ma gandeam acum un pic dintr-o perspectiva religioasa ... cred ca daca as avea un banut sa fi pus deoparte de cate ori am auzit "Dumnezeu nu exista, Dumnezeu nu ma ajuta etc." as fi cam prea bogata pentru secolul asta. Dar cred ca totul e destul de simplist ca sa fie explicat in termeni intelesi de toata lumea in ziua de azi. O comparatzie: hai sa presupunem ca te angajezi iar sefu iti inmaneaza sa faci 10 sarcini in decurs de o luna (sarcini posibile de facut de tine si poate in mai putin de o luna), si ca recompensa tzi se va da un anumit salar, poate si un bonus, mai stii? Trece luna si vine sefu iar tu ai facut 2 sarcini din 10 si iti pretinzi salarul, eh la bonus zici ca renuntzi ca sa fii baiat fain (tot tu...).

Acum ia priveste din perspectiva sefului? eu zic ca nu ii mai platesti nici macar efortul depus pentru 2 sarcini, asta s-ar fi putut intampla in cazul in care ar fi zis :" imi pare rau, din prostie sau din lene am facut doar atat", dar in nici un caz nu poti fi platit mai mult decat pt alea 2 lucuri, oricum asta e deja ceva abstract pentru nu cred ca se poate intampla, de obicei ramai pe 0. Si acum, ia priveste asa .. Dumnezeu tzi-a dat niste reguli, simple sau nu, alea sunt ele, tu respecti 2 si dupaia ceri ajutorul? hmmmm .... cine pe cine neindreptateste aici?

Ce (n-)am facut bine?!

Bai ce ma mai enerveaza oamenii care vin sa te imbarbateze: "N-ai facut nimic bine si nici nu o sa faci vreodata...", cica de imbold. Cica asa merge pe lumea asta, daca ti se zice ca nu faci bine, te apuci sa te autodepasesti ... bla bla.. astea-s povesti.

Imi mai amintesc asa de prin scoala, ca de luam un 4 la mate, ma culcam pe urechea ca materia aia n-o stiu si gata, dar de luam un 10 la fizica si cu niste mici laude, sa vezi ce ma straduiam sa ma mentzin acolo, io eminenta :)). asa ca, daca vrea cineva ca eu sa fac un lucru, sa ma laude in continoare oricat de prost fac ce fac io acolo, ca pana la final iasa exact ce trebuie. si se mai intreaba lumea de unde atata lipsa de interes.. dar mai vrea cineva sa faca ceva daca tot asa stie ca oricum nu face bine? sta in banca lui si mai da si in depresie si ajunge omu sa se sinucida naibii ca nu e in stare de nimik.

In general femeile sunt alea iscoditoare, mai ... da un lucru are de facut femeia asta pe lumea asta, sa taca, undele mai stiu sa faca asta da nu prea stiu ele cand. saracu barbat se gandeste sa faca si el ceva sa impresioneze si face si el o data de mancare, si vinea ea tzatza si gaseste toate defectele, ca n-a fost prea multa sare ca mai trebuia ghimbir, rozmarin, dafin, busuioc si alte ale lumii de barbatu ramane mut ca habar nu are ce vorbeste asta, si rezultatu cu sigurantza e urmatoru: "Nu-ti place, nici nu mai fac." Scurt si la obiect :) in fine .... ideea e , lauda-ti mai omu orice face ca si tzie itzi place sa fii laudat mai ales cand te sinchisesti sa impresionezi.

fii pesimit

Cica ce de kkt e viatza asta, si cica sa sa o accepti cu un pur si simplu this is it si sa zambesti. Dar ma rog de ce? Nu ma face sa ma simt mai bine, prefer ca fata sa-mi exprime cu adevarat gandurile mele ascunse, o fata lunga si trista. Pentru ce sa ma chinui sa accept zambind? Bla bla ... povesti .. si cat de aiurea suna ca se intreaba om cu persoana ce mai faci si toata lumea raspunde bine. Wtf? Bine cui? Sau bine ce? Ca hai sa fim seriosi ... toata lumea numa se plange de ce are si ce n`are si se mai rasare cate unu care zice ca`i mai breaz, dar stie si el ca tot asa ajunge seara ca restu lumii si se uita sec la tavan si are aceleasi 2 ganduri paralele : cum sa fac bani maine? Sau cum sa ma sinucid fara sa ma doara? Si cica fii optimist. De ce? Pentru ce? cred ca oameni optimisti pe lumea asta or fi cam tot atatzia cat sunt si pesimistii ca sa se pastreze balantza aia ... dar tot asa vo 5% o duc bine ca au bani. restu stau si se plang, ca sa vezi al drac` valoarea banului cum te tzine treaz noaptea si te alearga ziua. io zic asa: fii ma pesimist ca`i bine, nu ai ce pierde, daca stii sigur ca maine nu o sa ai nimik, si asa o sa se si intample o sa fii si mai fericit ca stii sa ghicesti viitorul. daca esti optimist si zici ca maine te miri cum te loveste norocu`n cap de vezi numa stele verzi, n`o sa se intample asta ca cica this is it, s`apoi sa vezi acolo suflet nacajt ca i`a murit sperantza. ia fitzi domn`le pesimisti ca sigur ii mai bine, si poate nu te mai uiti pe tavan asa sec noaptea sa te mai intrebi ce faci maine, ca stii deja: NU CONTEAZA CE FACI CA TOT NIMIK OBTZI. :) iar daca insisti sa fii totusi optimist, macar picteaza ceva frumos pe tavanul ala sa para gandurile mai colorate. na io`s un om pesimist, fara asteptari, fara scop, fara viitor, fara ganduri ca ce fac maine, si uite`asa dorm linistit, plus de asta ma gandesc ca banii nu sunt o problema pentru mine, ca deh, am auzit ca ce nu ai nu itzi poate crea probleme. :)