Noi oamenii cerem sa fim mintiti.
De ce? Pentru ca noi suntem primii ce ne mintim, iar ceea ce fac ceilalti e doar o copiere de comportament a felului cum ne purtam noi cu noi insine. Daca esti primul care iti bati joc (tu) de tine, implicit oferi permisiunea si celoralalti de a face asta.
Cum ne mintim? greu se vede omul pe el si greselile lui, nu se vede intradevar cum e ci cum vrea sa fie, cam din acelasi motiv mai toata lumea ce face teste in diverse reviste are rezultatul care pare a fi cel mai bun, pentru ca nimeni nu raspunde cum e de fapt ci cum crede el ca este. Desi toti spunem ca vrem adevarul pe fata nu stim sigur daca il putem suporta. Cu barbatii e mai usor, dar cu femeile nu stiu zau, desi intrebarea e: "Iubitule spune-mi cum imi sta cu palaria cea noua? Dar fii sincer!" Stai tu linistit ca daca ii spui sincer si din inima ca ii sta cu ea atat de rau incat daca i-ar face cineva poza ar putea jura ca este o dovada clara de ozn in aria pamantului, nu o sa ii convina, si te mai trezesti si cu un raspuns de gen : "te durea gura sa minti si tu sa zici ca imi sta bine?" asa ca, in general oamenii nu vor sa auda adevarul, ci doar ceva ce pare sa fie adevarat si mai ales e in favoarea lor. Tot respectul pentru cei care intr-o cearta chiar asculta ce are de zis adversarul, pentru ca astfel isi vede greselile si stie unde sa actioneze.
De fel la cearta se spune adevarul, ma rog cu exagerari, si fiecare isi descarca frustrarea pe care in alt mod nu stia sa o expuna pentru ca ar putea jigni.(nu ca in timpul certei nu e tot jignire, dar atunci nimanui nu ii prea pasa) Apoi vin scuzele de rigoare "imi pare rau am zis la nervi..." in opinia mea parerile de rau sunt privite gresit, omului nu ii pare rau de ceea ce tzi-a spus, ci de felul cum a spus-o.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu