the bad guy

Ce se intampla cand esti "the bad guy" si nu vrei sa fi? Orice ai face degeaba? Daca cineva imi raspunde la intrebarea asta, o sa fie ceva de genul: Regatul meu pentru un cal.

Prea putine cuvinte de data asta, pentru ca unele lucruri nu se pot exprima.

Adevarul

Cred ca niciodata nu mi-a fost mai greu decat acum sa ordonez ideile si cuvintele astfel incat sa sune ceva.

Stiu ca se spune ca adevarul te elibereaza. Pana nu iti dai cu capul nu prea intelegi cum sta treaba.

Parere proprie si personala e ca te impovareaza. Daca inainte de a-l spune doare, dupa durerea se dubleaza. Nu ai cum sa te gafezi si sa spui unei persoane importante asta fara sa suferi. Si acum imi pun grav intrebarea, cum ma elibereaza adevarul? E un subiect asupra caruia va fi necesar sa revin cand am mai multe cunostinte. Si cica incerc sa fac bine ... nu inteleg de ce nu-mi iasa.

Oricum, cu ceva am noroc. Recent am intalnit o persoana de la care am invatat multe. Este o persoana care nu va pleca curand din gandurile mele. Unul din lucrurile importante recent invatate este sa fiu optimista, orice ar fi. Din simplu respect pentru ea, o sa fac tot posibilul sa nu uit asta.

Thank you!

Oameni din Romania

Simteam nevoia sa arat un om de apreciat. O persoana simpla, cu probleme ca si noi si culmea parca tocmai pe ale noastre le are. :) Uitati-va mai jos la un om care depune un mic efort cu un efect atat de mare.

Eu cand vreau sa fluier, asta e!

Zilele trecute am inteles si eu conotatia expresiei: Asta e! De aici am 2 probleme: cum sa le explic altora si cum sa tin minte si eu ce am inteles.

Dupa o noapte intreaga de astfel de filozofie, am plecat la un mic restaurant sa mananc. Ca niciodata oamenii de acolo pareau din alta lume. Unul canta, unul plangea, unul observa. Fiecare era cu treaba lui si totusi au inceput toti sa comunice. In mod normal m-as fi ridicat si as fi plecat, dar in ziua aceea am ramas si am inceput sa rad. Nu am ras de ei ci de mine.

Atunci am observat cat de linistiti sunt altii, nu le pasa ce zic ceilalti si fac ce vor fara griji. Iar eu stateam si gandesc si sa ma stresez pentru fiecare lucru mic si marunt, nu cumva sa-l fac gresit sau sa deranjeze pe cineva, dar stii cum e pana la urma? Asta e!

Crezi ca imi amintesc cat de tare m-am enervat eu pe data de 14 iulie 2002? Habar nu am , dar am o mica presimtire ca in ziua aia am fost atat de nervoasa incat credeam ca nu o sa-mi treaca pe viata. Daca stiam eu atunci sa zic "asta e" poate lucrurile au fi stat altfel. "Asta e" - expresia care pur si simplu explica si rezolva totul.

Nimeni nu ma asculta, dar nici eu nu ascult

Cred ca am prins o obsesie sa observ de ce se plang oamenii. O noua forma de nemultumire se pare ca e faptul ca nimeni nu asculta. Cat de aiurea e sa vezi cum fiecare se plange de celalalt ca nu il asculta, ca doar ii vrea binele (lucru cateodata greu de observat, ori e bine ori e numai moft), si cand intrebi pe unul dintre ei de ce nu asculta el primul ... nu o sa primesti un raspuns exact.

Oricum ce nu inteleg este de ce sa stai sa te plangi cand poti sa faci ceva? Daca omul nu te asculta, atrage-i si tu un pic atentia, fa un efort in plus pentru el, nu de alta dar poate e doar plictisit. Bineinteles, aici intra si ideea depinde cat de mult iti pasa cealalta persoana. Nu prea functioneaza daca e vorba de un simplu ego ranit. :)

Cred ca pentru mine am gasit solutia sa nu ma plang ca nu ma asculta nimeni: nu mai spun nimanui nimic. In acelasi timp o sa astept cuminte pana gasesc persoana multumita ca cineva cu adevarat o asculta.

Fericirea este o alegere

Mai mult de 20 de zile din 2011 si nu am aparut cu nimic nou, macar asa un la multi ani. :) M-am gandit eu la multe dar mai greu cu aplicatul.

Azi ma gandeam la oamenii ce se plang ca sunt nefericiti si isi doresc din tot sufletul sa fie fericiti, interesant este ca totusi nu vor fi niciodata. Parerea mea e ca nu isi dau seama cat de greu de digerat este schimbarea, mai ales cea emotionala. Marea problema de care se lovesc este ca pur si simplu sa aiba fericirea in fata ei nu sunt in stare sa o vada iar in cazul in care o vad nu stiu sa reactioneze.

Pana la urma cat de greu va fi sa fi fericit? Chiar iti trebuie banii lui nu stiu ce om din topul multimiliardarilor? Din cate ne amintim si vedem prin revistele tabloide si ei au probleme. Eu ma gandesc cand sunt plecata o zi intreaga si nu apuc sa mananc cat de fericita sunt seara cand vad orice fel de mancare, nu mai am mofturi. :)

Intr-un final cred ca se rezuma la cum vezi paharul. Reproduc acum o scena dintr-un film, un tip plin de fobii cu psihiatrul:

-- Mai tii minte cand ti-am dat sfatul in legatura cu claustrofobia? Si anume sa iti imaginezi o usa?
-- Da, dar era incuiata.

-- Iti imaginezi o cheie.

-- Am facut si asta, si nu s-a potrivit.